|
|
![]() |
 |
GSM si sanatatea |
|
 |
Mai jos va prezentam raspunsurile la cateva dintre cele mai importante intrebari legate de sanatate si telefonia mobila.
1) Exista riscuri de sanatate în ceea ce priveste locuitul, munca, joaca, învatatul în apropierea unui telefon celular GSM sau a unei antene de statie de baza PCS?
NU. Acordul comunitatii stiintifice, atât în SUA, cât si pe plan mondial, este ca puterea de emisie-receptie a acestor antene de statii de baza este de departe prea mica pentru a putea produce riscuri vitale, atâta timp cât respectivele persoane sunt ferite de contact fizic direct. Este necesar a atrage atentia asupra diferentei dintre antena propriu-zisa, obiectul care produce radiatiile electro-magnetice si soclul pe care aceasta este fixata. Cea fata de care omul trebuie sa pastreze o distanta apreciabila este antena, si nu soclul, turnul.
2) Preocupa pe cineva în mod serios posibilele riscuri vitale generate de folosirea telefoanelor celulare sau a statiilor de baza PCS?
NU CHIAR. Exista câteva motive de preocupare în privinta efectelor asupra sanatatii omului generate de telefoanele celulare propriu-zise (desi actualmente nu este nimic sigur ca ar exista vreun risc). Aceste motive exista, deoarece antenele acestor telefoane pot genera mari emisii de energie radianta asupra corpului utilizatorului, dar în zone extrem de reduse.
3) La evaluarea posibilului impact asupra sanatatii umane contribuie si diferentele dintre telefoanele celulare, telefoanle PCS sau alte tipuri de telefoane mobile?
NU. Sunt multe diferente tehnice între celulare, PCS si alte tipuri de telefoane mobile utilizate în toate tarile, dar pentru evaluarea unor posibile riscuri de sanatate singurul element care conteaza este ca ele opereaza la diferente infime de frecventa.
Raport International: Pe mapamond se foloseste o gama larga de frecvente pentru emisie-receptie, atât digitale, cât si analogice. Frecventele des utilizate pentru sistemele celulare sunt 800-900 MHz (analog si digital) si 1800-2000 (digital), dar receptorul portabil (telefonul propriu-zis) poate folosi o frecventa de la 45 MHz, pâna la 2500 MHz. Puterea externa (doar) a telefonului, rareori depaseste 2 W, dar puterea externa a car kit-urilor (instalatii pentru integrarea telefoanelor în sistemul radio al masinilor) poate ajunge pâna la 100 W.
În general, în Europa, sistemele analogice functioneaza la 900 MHz, iar cele digitale, atât la 900 MHz, cât si la 1800 MHz (în dubla banda de frecventa).
4) Conteaza diferentele dintre statiile de baza si alte tipuri de antene de emisie-receptie precum radio si TV, la evaluarea potentialului risc?
DA si NU. Undele radio ale antenelor radio/TV (în particular FM si VHF-TV) sunt absorbite mai mult de corpul uman decât cele ale altor surse (ca cele pentru telefoanele celulare sau antenele de statii PCS), dar o data energia absorbita, efectele sunt practic aceleasi.
Mai mult decât atât, antenele FM si TV sunt de 100 pâna la de 5000 (!) de ori mai puternice decât antenele de statii de baza, dar sunt montate pe turnuri mai înalte (250 - 350 m).
5) Produc telefoanele celulare si statiile PCS radiatii?
DA. Aceste telefoane si antenele lor de statii sunt radiante si deci produc radiatii (RF = radiofrequency), pentru ca astfel functioneaza. Aceste radio frecvente sunt non-ionizante si efectele lor biologice sunt fundamental diferite fata de cele ionizante, produse, de exemplu de generatoarele de radiatii (raze) X.
6) Este radiatia non-ionizanta provenita de la telefoanle celulare si antenele de statii PCS similara cu radiatiile ionizante ca razele X ?
NU. Interactiunea unui tesut biologic cu o sursa de câmp electromagnetic depinde de frecventa sursei. Razele X, undele radio si undele EMF, de la liniile de tensiune sunt toate parti ale spectrului electromagnetic si deci, caracterizate de frecvente proprii. Frecventa este rata cu care câmpul electromagnetic îsi schimba directia si este masurata în Hertz (Hz), unde 1 Hz reprezinta un ciclu / sec si 1 MHz, un milion de cicluri pe secunda.
Frecventa curentului generat de priza este de 50-60 Hz. Undele radio AM functioneaza la aproximativ 1 MHz, cele FM în jurul valorii de 100 MHz, microundele au o frecventa de 2450 MHz, iar radiatiile X peste un milion MHz (1000 GHz = 1 THz - TeraHertz). Telefoanele celulare opereaza la 860-900 MHz, iar mai nou, 1800-1900 MHz.
La extrem de înalta frecventa caracteristica razelor X, particulele electromagnetice au suficienta energie pentru a rupe legaturile chimice (ionizare). Asa se explica cum razele X distrug meterialul genetic al celulelor, cresc probabilitatea aparitiei cancerului sau a nasterilor defectuoase, mutante. La frecvente mai joase, ca cele ale undelor radio, energia particulelor este mult prea mica pentru a putea rupe respectivele legaturi chimice, deci aceste unde sunt non-ionizante.
În concluzie, deoarece radiatiile non-ionizante nu pot rupe legaturile, nu exista asemanare între efectele biologice generate de radiatiile ionizante si cele non-ionizante. |
|
|
|
|
|
|
